Bar Osteria Ciccio A B C D E F G H I L M N O P Q R S T U V Z Bar Osteria Ciccio

Detti e modi di dire ...
Tri gûb e una gubenna, una fortonna malandrenna. Trî nebi fan na piuva, trî piuv na fiumana, trî fest da bal na putana.
T

tabaccaio sm tabachèr
tabaccheria sf tabacari
tabacco sm tabâc
tabella sf tabèla; - dei prezzi léssta
tacca sf intâi sm, dänt sm; mezza - tasagnòt, niculòt
taccagno agg tacãgn, grécc' • sm tacägn, grécc', raguséo, bdòc', lémma sf
tacchino sm tòc, tuchén, tòca sf
tacco sm täc; alzare i tacchi acatèrsla, tõr só al dû d càpp
tacere v tagsair, tèser; il bel tacer non.fù it ai scritto in båcca asrè an i entré mâi måssc; mertere a - métier zétt
taciturno agg sm mutariån sm
tafano sm tavàn, tafàn
tagliare v tajèr; - corto pudèr cûrt; - il vino fèr un'armisdanza ed vén; - la corda tajèr la lâza; - la mortadella, - il salame sfitlèr; - le carte livèr äl chèrt; - le gambe tór l uséggin; - l'erba sghèr l'êrba
tagliatelle sf pl tajadèl
tagliere sm pistadüra sf
taglio sm tài; dare un - dèri un tài; - della lama fìl; - di capelli tusadúra; undoloroso - di rasoio una sbragsadlè
tagliola sf luvàtt sin, tajôla
tagliuzzare v stajuzèr
tale agg prop tèl; ari - un tèl, ón
talento sm gsbózz, óssta sf; talänt, inzàggn
tallone sm garàtt, calcãgn
talora avv dal vôlt, quèlca vólta, ed tant in tant
talpa sf'tèlpa, tòpa (rugãgna)
tamburello sm tanburén, tanburèl
tamburo sm tanbúr; a - hatte nte int un spéll, ed päca
tamponamento sm inculè sf
tana sf tèna, cóccia
tanfo sm tóff, urchèstra sf
tangente sf bustaréla; filare per la - ciapèr al tròt dal can
tanto agg avv, cong peon tant(e); o dir-a dir dimóndi; se - mi dà - se quasst l é al có, chisà al rést
tappabuchi sm stãppabús
tappare v stupèr, (a)munir
tapparella sf taparèla, sranda
tappeto sm tapaid; mandare al -- smurzèri la lómtn
tappezzare v adubèr
tappezzeria sf tapezeri, adubadûra
tappo sm stupâì; (di hone) birån; - a corona quarcén; essere un - èser un mazacròc, un macãc
tarchiato agg tamóggn, masézz, tracagnòt
tardare v (in)tardèr, arivèr dåpp ala pózza, slunghèrla
tardi avv tèrd; a più -- a se vdrän; al più - al mäsutn
targa sf tèrga
tarlato agg tarulè
tarlo sm taról (anche fig)
tarma sf tèrma, ìribiguel sm
tartaruga sf (béssa) galèna; lento come una - länt come la mèsna d såtta
tartufo sm tartóffla sf
tasca sf bisâca, scarsèla; averne le tasche piene avairen pén i quajón; to conosco come le mie tasche a l cgnóss pió mé che só mèder; taschino bisachén
tascabile agg tascâbil, ardótt
tassa sf täsa (anche fig)
tasso sm (bot, zool) täs
tastare v tastèr, cipulèr, slimunèr; - il terreno dèr un scandäi
tastiera sf tastira
tasto sm täst, ptån; toccare un - delicato afruntèr un argwnänt pzigåus
taverna sf tavèrna, ustari
tavola sf tèvla; apparecchiare la - (a)parcèr, (a)manvèr la tèvla; tavolino tavlén
tazza sf tâza; - sanitaria vãter sin tèsm tä, (ant) tà
teatro sm teàter
tegame sm tién, tiéúna sf; tegâm; (dim) tegantino tién, tcgamén; uovo al - óv frétt
teglia sf tajja
tegola sf cåpp sm; aver preso una - (fig) avair ciapè una sasè int i vider
tela sf taila; calare la - tirèr zå al sipèri; - cerata taila inzirè; - di ragno tlarè
telaio sm tlèr
telefono sm teléfon
telegiornale sm notizièri
telegrafo sm telègraf
televisione sf televisiån, tivú, (spreg) inbarlucadåura
telo sm tail, tlån
temere v avan pòra, avan tamma; susptèr, dubitèr
temperamento sm tenperamänt, éndol sf; un attore senza- una gnâpa
temperino sm tinprarén, curtlén
tempesta sf tinpésta, buràsca
tempia sf pânssnt
tempo sm tänp; ai tempi di quand ai êra; uvere fátto il proprio - èser andè zå dal piröl; il - è denaro al tänp al cåssta; in- in urèri; lascia il - the trova l é l istàss che dir cum fólla; perdere - sdundlèr; per ingannare il - par pasèr al tänp; rimetterci - e quattrini arméttri l èsen e i marón; sprecare il - insachèr la nabbia; un - quand i s tirèven só äl brèg con la zirèla
temporale sm scaravänt, tenporèl
temporeggiare v tintinighèr, girèri d atåuren v pron
tenaglia sf tanãja
tenda sf tanda, purtira; (da campeggio) tanda; levare le tende acatèrsla; piantare le tende piantèr äl tand
tendere v tirèr, dstander, (a)slunghèr; - l'orecchio stèr in uràccia
tenere v tgnir; - alla cresima fèr al santel; - a mente arcurdèrs; - d'occhio tgnir sàtta mîra; - duro tgnir cócc'; in pugno avair strécc pr

i marón; - la strada stèr in carè
tenero agg tander, mulsén; avere il cuore - èser ed picãja tandra
tenore sm (mus) tnàur; - di vita tcnàur ed vètta
tentacolo sm bràz
tentare v (provare) tintèr, pruvèr; (indurre in tetttazione) tintèr, invujèr, atirèr
tentativo sm tentativ, próva sf
tentazione sf tentaziän
tenuta sf (possediniento agricolo) inpraisa, tgntîda
tepore sm caldén, calursén
terapia sf cîira, terapi
tergiversare v tintinighèr
terminare v finir, arivèr ed có
termometro sm termómeter; (da fèbbre) pruvén
terra sf tèra; essere a - èser a tèra, flòs, avilé;fare - bruciata sbarachèr incósa
terrazzo sm teräza sf
terremoto sm tereinót, taramòt
terreno sm trän, tèra sf; preparare il - (a)manvèr la tèra; saggiare il - dèr un scandãi; su questo - in sta tnatèria; pesante canp pén d sói
terrore sm teråur, scagäza sf; tamma sf
terzo agg sm tèrz
teschio sm crãni
tesoro sm tesór; è un vero - l é própri un bilén; - mio cóca mì (a una donna), mî bel schiciån (a un uomo)
tessere v tèser; - inganni lavurèr sàtt'àcua; - la propria tela fèr i sii pâs; - le lodi dip däl maravai
tessuto sm stòfa sf
testa sf tèsta, zócca, zócc sm; avere la - fra le nuvole avair al zócc in vatta al luminaról; colpo di - sumarè; dare alla métter in sghirigäja; fare di - propria fèr cd só tèsta; mal di - mèl ala tèsta; niettere la - a posto méttres in scuèder; non sapere dove sbattere la - an savair dóvv inzuchères; - balzana tèsta bû'sa, ranza; - vuota tèsta péiina ed pancòt
testamento sm tstamänt, lasèt
testardo agg testèrd, zucån sni, taraghéggna sf
testata sf (colpo) zuchè; (di giornale) téttol sm; - del letto tèsta
testicolo sm maràn, zanàtt, zucàtt, båla sf; uliva sf; fasól
testimone sm tstinòni; - di nozze scablànt, ssgablànt
testimonianza sf tstimugnanza, dichiaraziån
tetto sm qucrt, cucrt; - a due spioventi quêrt a dåu àcuv
tiepido agg tavvd (anche fig); essere - èser una pâpa fradda
tifo sm tíffo, tifo; fape il - sustgnir
tifoso agg sm tìfàus, fanãtic
tiglio sm tèfi tignasf téggna
timbro sm ténber
timido agg sm témmid, spuråus, chegadóbbi sm
timone sm timàn; cedere il - (fig) cavèrs äl brèg; prendere il - instilzèrs äl brèg
timore sm tamma sf timåur, urghè'sum; non aver - i an avair pasión!
timoroso agg spuràus
tingere v ténier
tino sm tinàz
tinta sf ténta; una inano di - una pasè
tinteggiare v invannisèr; (pareti) inbianchèr, dèr d bianc
tintinnio sm scanpanlè sf
tintoria sf tinturî, levasàcc sin
tipo sm tip, sugèt, gèner; mudèl; un bel - un bèl gèner; un buffo una pagèla; un - strano un tip scuzais righè ala lónga
tipografia sf stanpari, tipografi
tirare v tirèr; - a .torte fèr ala päja; - avanti tirèr d lóng; - calci sganbitlèr; - i remi in barca dèrila só; - la carretta tirèr la bròza; - l'acqua al proprio mulino tirèr l'àcua al sô mulén; - l'alba fër al biasanòt; - le cottclusionì arivèr al concuibus; - le cuoia lirèr i ûltum; - le f la avair al màndg in man; - per la giacche(ta tirèr par la cô; - per le lttnghe girèr intàurcn ala pulpatta; - via tirèr d lóng, tuchèr só
tirchieria sf gricisia, pitucari
tiritera sf parcantaigla, gnöla, manfréñna, tiritèla
tiro sm tir; giocare tot brtato - fèr una pugnatta, una péppa, una partàza
tisico agg sm tisssg
titolo sm téttol
tizzone sm rustézz
toccare v tuchèr; non - ! brî'sa tuchèr!; - il cielo con un dito èser in sghirigàja; voler - con mano vlair méttri al nè's l -rsi v pron tuchèrs i zanétt
togliere v cavèr, tór vi; togliti dai piedi! dschèvtla!; toglìersi un peso cavèrs un spén
tomaia sf tmèra
tombino sm ciâvga sf; (cimiteriale) tunbén
tonaca sf tånga
tondo agg tànd
tonno sm tàn
tonsilla sf tunsélla
tonto agg stn insmé, incantè, ucaròt sm, mamalócc sat, quajàn sm, zarócc; fàre il finto - fèr l èsen pr an paghèr al dàzi, fèr al znaciàn
topaia sf tupinèra (anche fig); bû's snt, catapàccia
topo sm pà ndg; - d'albergo, d'auto gratån; - di fógna pundgãza sf; (dim) topolino pundghén
toppa sf pèza; (gros.solana) tacà n sm; (serratura) bûs dla ciavadüra
torbido agg tàurb, féss
torcere v stórier, straprilèn dare filo da - fèr caghèr in scöla
torchio sm tôrc'; essere sotto - èser strata al castrén
tordo sm tàurd
tormentare v turmintèr, angarièr
tornare v turnèr; - in ré arvgnir
tornio sm tàuren
tornire v turnir, turlir
toro sm tòr; tagliamo la lesta al - o dänt o ganäsa
torre sf tàrr; le Due Torri äl Dåu Tàrr
torrente sm turänt
torrone sm turàn
torsione sf stravultadúra
torsolo sm ru'sgàn
torta sf tàurta; - nuziale tåurta ed nòz
tortellino sm turtlén
torto sm tórt, angari sf
tortora sf turturéñna
torvo agg lâssc, minaziàu's
tosse sf tåss
tossire v tàsscr, tusîr
tostare v (a)brustlir
totale agg sm totèl, sâmma sf; intir
tovaglia sf tvàja
tovagliolo sm tvajól, sarviturén tra prep tra, stra; - due anni d ed qué a dú àn
traballare v tra(n)balèr
tracagnotto agg sm tanbuciòl
traccia sf tnàzia; la - delle mote la carè dàl röd
trachea sf garganòz .cat, càna dla gàula
tracollo sm tracòl; subire un - andèr a Finir ià pr äl schèl d cantétlna
tradimento sm tradimänt, inbròi
tradire v tradir; - i segreti an tgnir gnanc la péssa, scagajèr; - tat ideale fèr la bandirôla
traditore agg sm traditàur
tradurre v tradûscr
trafficare v vander e cunprèr; (lavoricchiare) (s)lanhichèr, pishtlèn bagajèr, burdighèr, lunbrighèr
traffico sm trâfic, pasâg', và c vén
trafficone sm trabiscàn
traforare v sbusèr, furèr
traino sm rimòrchi
tram sm tranvài
trambusto sm tranbósst, sgunbéi, tananãi, malépp, ca'sén
tramite avv par mèz ed
tramontana sf vänt cd sàtta sm; perdere la - pêrder la lómm di tic'
tramonto sm tramànt
trampolo sm zanc, tranpel
trangugiare v stragualzér, cazèr zå
tranne prep fòra ché
tranquillo agg trancuéll, chiët, pacéffic; uomo - pasân
trapano sm trâpen, trãpan; (a mano, da legno) gâliga.sf
trapiantare v (s)trapiantèr
trappola sf trãpla; premiere in - ciapèr int l'anèla; - per uccellini luvàtt sm
trapunta sf quérta zibè, qucrta, inbutè
trarre v cavèr, tór; - insegnamento tór a mód d eùnpi
trasalire v ciapèr una scòsa
trasandato agg inzaclunè
trascinare v tirères dri
trascurare v lasèr indri, trascurèr, lasèr andèr
trascuratezza sf zaclunisia, trascuratazza
trasecolare v avanzèr d stupén, arstèr d stócc
trasformare v trasfurtnèr
traslocare v fèr sanmichël, sanmiclèr, tra'slochèr
trasloco sm sanmichél, traslòc; Jdre un - fèr sanmichêl
trasparente agg trasparänt; cèr; (lìg) ch'as i vadd San Lócca a travërs
trasportare v traspurtèr
trattare v tratèr
trattenere v tratgnir, tartgnir; tgnir strécc
trattore sm tratiïur; òst
travasare v trarnudèr
trave sf trèv
traverso agg travcrs; di - (gøg) ed giangån, cd sgalénber, ed gsbalerz; andare di - (di cibo) andèr zà cd travêrs; (di andatura) andèr vi ed galån
travestire v travstïr
traviare v tirèr fòra ed carè
travisare v arbaltèr, capir púlpit par pulpatta
tre agg num tri; trai
trebbia sf mâchina da bätcr
trebbiare v bâter
treccia sf trazza
trecento agg mini tar'sänt
tremare v tarmèr
tremarella sf tarmari, tarmaróla
tremila agg num trai mélla
tremito sm tannari sf, scusamänt
treno .sm trêno
treppiede sm tripi
triangoio sm triàngol
tribolare v tribulèr
tribunale sm tribunèl
trifolato agg tartuflè
triglia sf trègglia; fàre l'occhio di - fèr i bï ucén
trimestre sm trimèstcr
trippa sf tréppa; (Jàm) panzâza, butriga
triste agg avilé, pindóll; essere - avair la lórgna
tritare v tridèr, ma~nèr, sbrislèr
tromba sf trànba; partire in - tibièr cd pâca; - d'aria scaravänt
trombone sm trunbån (anche fìg)
troncare v trunchèr, dèri un tâi v pron; (interrompere) lasèr a mèz
tronco .sm trànc; bósst; fósst; in - in s dû pi, (gøg) d anblä
troppo agg prom sm, avv tròp; ce n'è,fin - ai n é anc pr i pûrz; il - stroppia al tròp é tròp
trota sf tròta
trottare v trutèr
trottola sf tròtla
trovare v (a)catèr, truvèr • -rsi v pron (a)catèrs, atruvèrs; bene èser a bålla, sguazèr
truccare v (facce, motori) truchèr; (motori) pistulèr • -rsi v prop dères dal smeco; travstirs
trucco sm trócc, scanbiàtt
truciolo sm rizöl
truffa sf tróffa, inbròi sm, freghè, tumlè
truffare v freghèr, trufèr, inbrujèr to pron té; a - per - tèsta a tèsta
tubercolosi sf (e)ti'si, mèl .sin sutil
tubo sm tùb; non capire un - an capir un azidóll; - di goninin bigãt
tuffo sm fundè sf
tugurio sm tèna sf; tupinèra sf; barâca sf
tumore sm tumåur, canchcr
tuo agg pron tö
tuonare v trunèr; (fig) svarslèr
tuono sm trån
tuorlo sm tårrcl
turacciolo sm stupåi
turare v (a)sltipèr, (a)inunir
turbare s, agitèr, métlr int i pensir, guastèr
turno sm türen; a - un pó pr ån; è il mio - ain tåcca a mé
tuta sf scafander sm
tutto agg, avv tótt; a tutt'oggi fén adès; - a un tratto tótt in un mumänt - inrc ro tòtt intir • pron incôsa; beie di èser un ciavgån; del - dal tótt; fare di - fèr d incôsa, fèr l èsen a al bòja; prima di - prérnina de tótt, prémma d incôsa; voglio tentare il - per - nèd o an nèd a vói batzèr
tuttologo sm sapicntån, (scherz) milanai,s
tzigano sm zènghcn

Torna all'inizio della pagina
Torna all'indice alfabetico