Bar Osteria Ciccio A B C D E F G H I L M N O P Q R S T U V Z Bar Osteria Ciccio

Detti e modi di dire ...
Róba cénna, róba fénna. Ragaza madura, an pérs so ventura.
R

rabberciare v inbac'lèr, méttri una pèza v pron
rabbia sf ràbia, narvåus sm, incazadüra, bélla; chi tutto vuole di - muore ala galéñna ingà urda ai scòpia al gó's
rabbioso agg rabiàus
rabbrividire v avair al scramlézz
rabbuffo sm cicàtt, razòt
raccapezzarsi v prop truvèr la 'sgarmida v; non mi cì raccapezzo an tróv pió al có dla gavatta
racchetta sf racatta
racchia sf bidàn sm, bròc stn, spurãc' sm
raccogliere v cóffer, tór só
raccolta sf cólta, cóffa
raccolto sm arcõlt
raccomandare v arcmandèr
raccomandata sf arcmandè
raccontare v cuntèr; - frottole cuntèr dä1 fól, diil luchédni; - per filo a per segno cuntèr da rà a rón; saperla - avair dla barlòca
racconto sm racånt
racimolare v brusclèr
raddoppiare v ardupièr
radersi v protr fères la hèrba
radice sf radî's; - di liquirizia sumiclézzia, süg bacàtt
radio sf (a)râdio
radunare v arduser
raffermo agg dùr, sacc, vèc'
raffinato agg sm rafinè, fén
rafforzare v rinfurzèr
raffreddare v arfardèr, arsurèr, intivdir; - i bollenti spiriti méner vi al murbén
raffreddore sm fardûra sf, fardåur, (di petto) mamån ragadesfcrèpa, carpadéútna
ragazza .sf ragàza; avere la - avair l'anbràusa
ragazzino sm ragazól, ragazlàtt, cínno, tu'sàtt
ragazzo sm ragäz, ragazèl, iuvnén; da - da iàuven; - di bottega cínno ed butaiga
raggio sm râz; un - di sole una spira ed sàul
raggirare v inbrufèr, tirèr só
raggiungere v arzónzer; - la pace dei sensi andèr inn la cunpagni dl'óca mórta
raggranellare v ardûser; - un po'di .soldi fèr un póc ed tnagàtt
raggrupparsi v pron fèr ruglàtt v, conzentrèrs
ragionare v ra'sunèr, ragiunèr; dscårrer insàmm; parlare senza - dscàrrer cure una zavâta råtta
ragione sf ra'sân; farsene una - rasegnèrs, tórla pérsa; picchiare di santa - dèr zå a tirundèla
ragioniere sm ragiunîr
raglio srn rang'
ragnatela sf tlarè
ragno sm rågn
rallentare v andèr pió plan, ralentèr, frenèr
ramanzina sf rumanièinna
ramarro sm ligür; verde - vaird lusèrta
rame sm ràm; irrorare la vite col solfàto di - dèr l'âcua ala vida
rammendare v (ar)mindèr
rammendo sm mindadüra.sf
rammollito agg inbanbiné, indiblé; è un - l à i marón d un bå
ramo sm ràm, bròca sf; rãma sf; (specialità) canp; avere un - di paz_ia èscr un póc zå d scuèder; - secco bròca Sacca
rampa sf ranpa; - d'accesso râta d entrè
rana sf ranòcia, ranòc' sm, ranèla
rancido agg ranz; diventare - ciapèr al rumàdg, sunèr
randagio agg randàg', vagabånd
randello sm manganèl, vidózz
rannicchiarsi v prom agumislèrs, acuacèrs
rantolo sm raganèla sf
rapa sf pistinèga ràssa; testa di - tèsta de manz; voler cavar.sangue da una - vlaìr fèr stufilèr un'anâdra
rapidamente avv in fûria, ed cåursa, in frazza, cd vulè, a reaziàn
rapidità sf sveltazza, velozitè, fúria
rapido agg svèlt, solèzit; an - esame un'ucè al vàul
rapina sf rapédna
rapire v rapir, purtèr vi
rappezzare v arpzèn agiustèr, méttcr na pèza
rapporto sm rapôrt; chiamare a - ciamèr a capéttol non c'é nessun - al i àntra cómm al cûl int al Tantum Ergo
rappreso agg arsughè,(a)baluchè
raramente avv póchi volt, ogni cavè ed pèpa, raramànt
raro agg rèr, fòra dal nortnèl; è - the al n é brisa tãzil che
rasare v tusèr, tajèr
raschiare v razèr, gratèr, sgrustèr; - il fondo del barile arbaltèr äl bisäc; raschiaísi la gola sciarires la vàugs
rasente avv in sfris, atâc, avsén
raso agg sbarbirè; far tabula rasa dsfèr al baladür • .sm rè's
rasoio sm rasîir; affilare il - dèr la curamèla al rasür; caniminare sul filo del - èser stra l aldâm a l'aldamèra
raspo sm grâspa sf; sgrapói
raspollare v (agr) sgaravlèr
rassegna sf mässtra, espttsiziàn; (mil) rasaggna
rassegnarsi v prop rasegnèrs, tórla pèrsa, lasèrscl métter
rassegnazione sf rasegnaziàn
rassettare v méttr in àurden; - la casa fèr äl fazànd ed cà
rastrellare v rastlèr, rastrelèr
rastrello sm rastèl
rata sf rèta; acquistare e a rate cunprèr col cagnàzi
ratto sm pàndg, pundgàza sf
rattoppo sm arpzadîtra sf
rattrappirsi v pran aranzinèrs
raucedine sf ragàja
rauco agg aragajè, siinza våus
ravanello sm radisèn
razione sf raziàn, purziàn
razza sf råza, stirpa; far - a sé badèr såul ai sû prasû
razzista agg sm razéssta
razzo sm rãz, méssil, fûg artifizièl; correre come un - córrer cme una lósna, core un siàn
razzolare v raspèr; predicare bene e - male fèr cunpâgn a cal prit
re sm rà; - imbelle rà ed cartàn; - piccolo rà pipén
reale agg reèl
realmente avv realrnänt, davaira, pròpri da bàn, só l sëri
reazione sf reaziàn
recentemente avv da póc, ultmamànt
recinto sm rezént, rccinziàn sf; palizè s
recipiente sm rczipiànt, vès
reciprocamente avv ón con cl ètcr
recita sf rèzita
reclamare v reclamèr, lamintèrs v pron
recriminare v pintîrs v prop, mrtsghèrs àl man v prop; è inutile - l è inóttil stèr lé a zigajèr
recupero sm recòppcr, ricópper
redazione sf rcdaziån
reddito sm ràndita ef rèdit, entrè.sf
redine sf brajja
referendum sm referéndum, våud popolèr
refettorio sm refetòri, sèla da dsnèr sf
refurtiva sf(gerg) rinbànza; la - di un colpo la rinbània dal gòb
regalare v rcgalèr
regalo sm regäl
reggere v tgnir só, sustgnir, tgnir drétt; - alla fatica tgnir bòta; - l'anima coi denti tirèr al tiè par dscuméssa; reggersi a malapena stèr in pi parché ai tira al vänt
regina sf rcgéñna, rigéñna
regione sf regiån
registrare v registrèr
registro sm regésster, rigésster; il - dei debitori al libråz
regno sm raggn
regola sf raigla, nôrma, rêgola, prescriziån; essere in - èser a bålla; mettersi in - stèr ai détt; per buona - pr an savan ne lèzer a ne scriver; senza una - fissa ala bòja d un Giüda
regolare v regolèr; - gli avversari in volata strinèr tótt in vulè; - l'orologio dèr al regésster al arlói
relazione sf relaziån; avere una - amorosa avair l'amiga, l amig
religione sf religiån
reliquia sf reléccuia, riléccuia, briv sm
remare v remèr
rendere v rander, dèr indri; a buon - bôna a rander; - conto dèr ra'sån; - noto fèr savair; rendersi odioso randres udiåus
rene sm rugnân
replicare v replichèr, arbäter, rinbechèr
reprimere v frcnèr, cuntgnir; (una rivolta) afughèr, sofochèr • -rsi v pron frenèrs, cuntgnirs
repubblica sf rcpóbblica
reputazione sf reputaziän, riputaziån
residente agg sm résidänt
residuo sm avànz, resïduv, ssvanzói
resistenza sf resistänza
resistere v rcsésstcr, tgnir dûr, tgnìr cócc'
respirare v respirèr, tirèr al fiè
respiro sm respïr, fiè; avere il - affannoso (scherz) avair magnè di anscr; esalare l'ultimo - tirèr i ültum; mi manca il - a sån sänza fiè; non avere un attimo di - an avair gnane al tanp ed scurzèr
responsabilità sf rcsponsabilitè
restare v restèr, annagnèr, avanzèr; - col danno a con le beffé arméttri l èsen e i marón; - di .stucco avanzèr inssmé; male annagnèr ed cäca; - secco ciapèr un cåulp a sace; - zitella avanzèr simåñna
restio agg con l arstén, incuntrèri
restituire v dèr indri, rcstituir, rander; - un prestito dèr indri un quèl avó inprèst, paghèr un póff
resto sm rèst; il - importa poco al rèst, macóbba
restringere v strichèr, ardû'ser • -rsi v pron (a)strichèrs, ardù'sres
resuscitare v arsusitèr, resusitèr
rete sf raid; (metallica) ramè; (del moiale) ratèla; cadere nella - avanzèr in cagóll; - portapesci guadén; retino ridgèn, guadén
retto agg drétt; ad angolo - a scuèdra • sm pustrån
reumatismo sm r(e)umatisum
riassunto sm riasónt
ribaltare v arbaltèr
ribassare v arbasèr - molto i prezzi smachèr i prëzi
ribelle agg sm dsubidiänt; rivoluzionèri; piantazizãgna
ribollire v arbójjcr; sentirsi - il sangue séntres (a)tachèr fúg
ribrezzo sm scurézz
ricamo sm arcåm
ricattare v ricatèr
ricavare v ricavèr, tòr sò; non .se ne ricava nulla an s tôl só un azidòll
ricchezza sf ricazza, suslanz sf pl
riccio agg rézz • sm rézz; (di castagna) sghérz sm
ricciolo sm rézz
ricco agg sm récc; un - pranzo una magnè al sbéffi
ricerca sf (ri)zairca
ricetta sfrizèta
ricevere sf arzavver; - con tutti i riguardi fèr bòna zira
ricevimento sm rizevimänt, tratenimänt, fèstas/'
ricevuta sf arzvûda
richiamo sm arciâm
ricompensare v riconpensèr, ricunpensèr, armcritèr
riconoscente agg arcgnusänt, ublighè, grèt
riconoscere v (ar)cgnósser; (ar)visèr
ricoprire v (ar)crûver
ricordare v arcurdèr
ricorso sm ricåurs
ricotta sf arcòta
ridere v rédder; ride bene chi ride ultimo al n é gnanc andé a lèt quall ch'l à da dèr la bonanòt; ride di gran gusto ai rédd anc al ctil; scompisciarsi dal - smaslèrs dal rédder
ridicolo agg ridéccuel; mettere in - métter in bùrla
ridurre v ardû'scr • -rsi v pron ardüsres; - in misena finir a tarsâc; - a più miti consigli vgnir zå dal âlber
riempire v rinpïr, inpinir
rifare v turnèr a fér, arfèr; - ex novo fèr pianta nóva; - lo stesso discorsco cuntér sdnper cla manfréñna
riferire v riferir; - cose rìservate an tgnir gnanc la péssa
rifilare v artilèr, tajèr a fil; (appioppare) (a)pugèr, (a)rnulèr, rifilèr
rifiorire v rifiurir
rifiuto sm rifitir i rifiut al róssc
riflessione sf riflesiån, pinsè
riflettere v riflèter; lavorare senza - lavurèr con al zócc pr âria; rifletterci pinsèri in vatta
riforma sf rifåurma
rifugiarsi v pron rifugèrs, arfugèrs
rifugio sm rifûg', arfúg'; trovare - dalla pioggia métter i marón a cuêrt
riga sf raiga, stacca; (scriminatnra) cavsèla; sfilza; leggere tra le righe vadder drï dal sipèri; mettere in - tnétter in scuéder
rigagnolo sm fusadén, canalén
rigattiere sm zavài
righello sm rigàtt
rigido agg réggid, insticlé; carattere - caràtcr sevér; inverno - invéren maléggn; membro - usèl drétt, óca dùra
rigore sm rigàur, rigorositè sf severitè sf; i rigori dell'inverno la durazza dl invéren
riguardo sm riguèrd
rilassarsi v pron rilasèrs, méttres trancuéll, (geg) polegèrs
rima sf rémma
rimandare v mandèr indri; mandèr inànz; slunghèrla v pron; - è un po'evitare chi la 'slónga la scàpa; - un pagantento paghèr sänza fûria
rimanere v armagnér, restèr, avanzèr; - al verde avanzèr pulé; - nel solito posto piantères sänpr in cal sit
rimasuglio sm 'svanzói, ar'sói
rimbambito agg sm inbanbiné, incucalé, rinbanbé, culpé int al granèr
rimboccare v arcalzèr; (arrotolare) arudlìnèr - le coperte arcalzèr la quérta
rimborso sm rinbåurs
rimedio sm rimédi; il - è peggiore del male la pèza l é piz dal sbrèg
rimescolare v (ar)mi'sdèr
rimessa sf armassa, garàge sm; (di denaro, di piante) arméssa; pérdita
rimettere v annétter, turnèr a métter; (riprodurre) annétter, butèr só, arnâscr; (perdonare) pardunèr; (subire un danno) anmétter, pérder; (vornitare) trèr fóra, trèr vi, fér i gatén • -rsi v pron (ristabilirsi) arméttres
rimodernare v fèr d nôv, rimodernèr
rimorchio sm rimòrchi
rimorso sm rimórs, tarôl
rimpiangere v rinpianzer, arcurdèr col magàn
rimpiazzare v rinpiazèr; (sostituire) tór al sit ed
rimpicciolire v arcinir
rimpinzarsi v prop inpinirs, inbutirs, tafièr v
rimprovero sm rinpróver, cicàtt, razòt, bravé sf
rinascere v arnãscr; mi sento come rinato a m sént tumè a nisei
rincasare v tiunèr a cà, tumèr dänter
rinchiudere v asrèr, ingabièr; - in prigione métter dànter
rinfacciare v rinfazèr
rinfrescare v rinfraschèr, arsurèr
ringhiera sf ringhira
ringraziare v ringrazièr
rinnegato agg rineghè
rinnovare v arnuvèr; ripéter; - il dolore dèr una scurtlè int la frida
rintanarsi v pron intanabusèrs, segreghèrs
rintocco sm bòt, tàcc
rintontire v sturdir, ingsmir
rintracciare v artruvèr, arivèr adòs
rintronare v rinbunbèr, insurdir
rinunciare v rinunzièr, arnunzièr, dèrila sò v pron
riparare v riparèr, agiustèr; - un errore rimedièr a un sbàli
riparazione sf riparaziàn, ajustadúra; fare gli esami di - andèr a utäbbcr
ripassare v ripasèr, arpasèr
ripetere v ripêter, arpéter, turnèr a dir, a fèr
ripiano sm pian, pianèl
ripicca sf ripécca, dspèt .crn; per - par dspèt
ripido agg réppid
ripieno agg pén, càulum, rès • sm pén
riporre v armétter
riposare v arpussèr, rechièr, apusèr; - sugli allori cuntintères dal préinm pirôl
riposo srn arpôss, réchia sf; essere di - èser ed fèsta
ripostiglio sm tanabò, sgabuzén, sgunbrén
riprendere v tòr indri, recuperèr; - i sensi arvgnir, turnèr in sentimànt -rsi v pron (med) riprandres
risaia sf ri~èra
risarcire v risarzir, rinbursèr
risata sf risè(ta); - sguaiata sgargnazé
riscaldare v (ar)scaldèr
rischiare v rischièr, rigsghèr, ristièr
rischio sm résschi, rissg, réssti
risciacquare v arsintèr; - i panni in Arno inparèr al toscuíggno; risciacquarsi le rnani dèrs un slavaciòt
riscuotere v arscôder, tirèr; - lo stipenpendio tirèr la pèga, al mars
risentimento sm risentimànt, brusurén, róízen sf
riservatezza sf discreziàn, dscreziàn, tâtsin
risicare v atintèrs v pron; chi non risica non rosica chi an s atänta stànta
riso 1 sm rîs; torta di - tàurta ed rîs tàurta dl adòb; - per mangime aniniale risséúna
riso 2 sm rédder risssèta sf; sgargnazè sf; muovere il - fèr scapèr da rédder; - a denti stretti rédder stéttic; - amaro risè coi spén int al cúl; - incontenbile rédder sparvêrs; - sguaiato sgargnazè a gàula avèrta
risolvere v risôlver
risparmiare v arsparmièr, avanzèr, métter da pèrt, fèrs al magànt v pron
risparmio sm arsprèmi, arspèrmi, economî sf; laí'snasf; i risparrni al magàtt
rispetto sm rispèt; - a in cunfrànt a
risplendere v brilèr, arlïiser
rispondere v arspànder, arbåter; - a tono arspànder pr al sô vërs; - per le rime stèr ala batúda
risposta sf arspòsta
rissa sf lit, cagnèra
ristorante sm ristorànt
ristrettezza sf ristretazza; vivere ni ristrettezze canpèr int la plótnma
risultato sm risultè(t)
risuolare v (ar)sulèr; - in econoinia métter di cichétt
ritagliare v artajèr
ritaglio sm artài, stajózz, arsói
ritardare v ritardèr, èser indrî; - un paganiento fèr suspirèr chi à d avair, èser un galantòmen schèrs
ritardo sm ritèrd; arrirare in - arivèr dàpp ala pòzza
ritegno sm discrezián, ritàggn sm; non avere - avair una fàza ch'as i amà ca al carbúrro
ritenere v tartgnir; cradder, stimèr; non - il cibo an tgnir dänter gnínt; - le lacrinre mandèr indri i luzlón
ritirare v ritirèr, prclcvèr; tirèr indrî • -rsi v prop frèrs indri, vanghèr v; (restringersi) artirèrs, scurtèrs
ritirata sf ritire; (wc) cèsso sm, gabinàtt sm
ritornare v (ar)turnèr
ritornello sm ritumèl, manfréñna sf; il solito - ! l'é sänper cla gnóla
ritratto sm riträt; è il - del padre l é só pèder caghè a spudè
riunirsi v pron riunirs, ardú'sres, fèr un'adunanza v, andèr a capéttol v
riuscire v (a)riusir; - bene vgnir bän; fèrila; - male vgnîr mèl; fèr scarâfa, scajèri, ciapèri par d fòra
riva sf riva, spånda
rivedere v arvadder, turnèr a vadder
rivelare v cunfidèr, sparpadièr; - un segreto pisèr, scagajèr • -rsi v prop mustrèrs, fèrcs cgnósser
rivestito agg arcuért, fudrè
riviera sf rivira
rivista sf rivéssta
rivolgere v arvólzer; - gli occhi al cielo prilèr i ûc' al insó
rivoltare v arvultèr, vultèr d såtta in só, méttr i pî da có
rivoluzione sf rivoluziån, arbaltån sm
rizzare v (a)drizèr, frèr só, méttr in pi drétt
roba sf ròba; - da matti ròb da inât, qui ch'an i sèlta gnanc un caväl; - di scarto maròca
robusto agg rubósst, gajèrd, tamóggn, masézz; un uomo alto e - un suzanèl, un sturnèl
robustezza sf robustazza; (scherz di persone) fustïia
rocca sf (per filare) råcca; (fortezza) ròca
roco agg (a)ragájè
rodaggio sm ssladinamänt
rodare v 'sladinèr
rodere v russghèr • -rsi v pron avair al bnrssurén v,umùntèrs
rognoso agg rugnåus
romanzo agg sm rumàni
rompere v rånper, 'sbrindlèr, scasèr, 'sbraghèr, scavzèr; (fracassare) stianchèr; (con violenza) stlèr; - il digiuno guastèr al dzón; - le scalole rånper, spachèr i marón; u"'amlcizia guastèr un'amizézzia
rompiscatole sm rånpascâtel, rånpacuajón, 'sbregamarón
rondine sf rundanéñna
ronzio sm bi'sbèi
rosa agg sm sf rôsa; essere fresco come una - èser un ptår ed rô'sa
rosario sm ru'sèri; recitare il - dîr, biasèr al ru'sèri
roseo agg rósa
rosicchiare v rusghèr
rosmarino sm usmarén
rosolare v dèr la rösa, fèr ciapèr la rösa
rosolio sm ru'sòli
rospo sm bòt; ingoiare il - tórla përsa
rossetto sm rusàtt
rosso agg sm råss; diventare - infugantîrs; vino - vén naigher
rotaia sf rutäja
rotella sf rudèla; avere qualche -fuori posto avair al zanfanèl ch'al prèlla
rotondo agg (ru)tånd
rotta sf råtta; invertire la - (fìg) prilèr al cîrl indrî
rottame sm rutâm; mi sento un - a to sént un strâz tôlt só da tnói
rotto agg rått
rotula sf fróll sm, rudèla dal znòc'
rovesciare v arvarsèr, arbaltèr, méttr ed såtta in só
rovescio agg arvcrs; alla rovescia al'arvcrsa; cadere caschèr m schéùna capire a - intander l òt pr al d'sdòt sm 'sbandêrcn, batèl d âcua
rovina sf arvéñna; andare in - andèr a tarsäc
rovinare v arvinèr, strasinèr; (tessuti) strafugnèr 1-rsi v prom arvinèrs, andèr a finîr zà pr äl schèl d cantéñna v
rovistare v rumghèr
rovo sm ràza sf
rozzo agg grain, sänpliz
rubacchiare v fèr di livadén
rubare v rubèr, (gerg) gratèr, sgranfgnèr; - un portafoglio (gerg) fèr un quài
rubinetto sm rubinàtt
rubino sm rubén
rucola sf rugatta
rude agg salvädg, rusticàn sm
rudere sm macêria sf; rutâm
ruffiano sm rufiàn, zàgn
ruga sf rüga, grénza
ruggine sf rózzen; (astio) brusurén .sm
ruggito sm rói
rugiada sf guäza
rugoso agg grinzåus, rughè
rullo sm rózzcl, ró11; (di tamburo) róll (ed tanbûr)
rum sm rómm
ruminare v rumghèr
rumore sm armåur, tubèna sf; gatèra sf; cagnèra sf; pladúr, scaramåi, féss, putiféri
ruota sf róda; a - libera a scàt lébber; essere l'ultima - del carro cuntèr cómm al dú d càpp quand brésscla l'é denèr; fare la - a una donna flèr dri a ónna; mantello a - caparèla; ungere le ruote dèr dla sónza
ruspa sf rósspa
russare v runfèr
rutto sm rótt, flèt, scurazza con l asensåur sf
ruvido agg róvvd (anche fig); vino - vén gròs
ruzzolare v ruzlèr, scrumazulèr
ruzzolone sm ruzlån, scrumazól

Torna all'inizio della pagina
Torna all'indice alfabetico