Bar Osteria Ciccio A B C D E F G H I L M N O P Q R S T U V Z Bar Osteria Ciccio

Detti e modi di dire ...
Magnèr con una man sòul, l'è un trésst magnèr. Magnèr, ma an s'inbisachèr.
M
ma cong mo
macché inter mo ché
maccheroni sm pl macaròn
macchia sf macia; darsi alla - féres ed nabbia, scaper in muntagna
macchiare v macer
macchina sf machina
macchinario sm machinisum, macagg', machineri
macellaio sm pcher
macello sm mazel (anche.fig)
macero sm mas(r)adur, masnadar, meser; mandare al dsfers v pron, cazer int al ròssc
macigno sm masaggna sf
macinare v manner; - chilometri fer una gran pedghe
macinino sm masnen
madia sf spaltura, spartûra
madonna sf madòna
madre sf meder; come L'ha, facto sua - nod ned; diventare parturn, sbruzer; quale -, tale figlta meder vaca, fiòla tròjja
madrina sf santla
maestro sm masster; -- di vita esanpi da imiter
marioso agg sm mafiaus
magagna sf magagna, difet sm, vezzi sm
magari inter Bong magara
magazzino sm magazen Maggio sm maz
maggiolino sm panpaggna sf
maggioranza sf magioranza; nella - dei casi par la piò
maggiore agg piò grand, de piò; fratello - fradel piò grand; Piazza - Piaza Granda, Mazaur
magia sf magi, instariari
magico agg magic, afade
maglia sf maja; lavorare a - lavurér cot fer; - intima maja da pet
maglione sm majan, maja paisa, majad inveren sf
magnifico agg magneffic
mago sm meg, stròlg, starian
magro agg sacc, megher; - e allampanato megher cme al bastan dla grane, còmm un starnud vesst ed prusl, còrnm al tragg' ed tarianf • sm megher (per il ragu bolognese)
mai avv mai; caso - se che'so; meglio tardi the - piotòst the gnint l e mei piotost; non sm - gnanc int al tani di Sant; peggio che - piz Pevcl
maiale sm ninen, purzel, pòrz; (dim) maialino ninazen
mais sm furmintan
maiuscolo agg sm majòsscol
malandato agg malande, scalastre, inbarle
malato agg, sm male
malaticcio agg malurie
malattia sf malati, malan sm; contrarre una - venerea ciaper un spen; - contagiosa mel atacadezz
malaugurio sm auguraz, melauguri; uccello del inbasadaur dla mela nòva
malavita sf delincuanza
maldicente sm maldizant meldizant; fare it --peril proprio tornaconto dir d mel dal gat parche al can I ascaulta
male avv, sm mel; adattarsi - all'ambiente an tgnir brisa; andato a - andé da mel; aversela a - avairsen par met; di due mali, sempre meglio il minore mòi una vizegglia d una quarai'sma; di - in peggio la va mel a pò la seguita; it rimedio a peggiore del - al cheva al dulaur a al mett al spesum, piz la peza dal bu's; - the vada mel ch'I'as vaga; meno - the par furtònna che
maledetto agg maledatt
maledire v maledir
maleducato agg sm mateduche, vilan, salvadg
maleducazione sf maleducazian, vilani, salvadghisia
malessere sm edia, malorria; ha avuto fin - l'a avò fin malastren; - psicologico inbaraz
malfatto agg fat mel, stabie mel, sgarune
maligno agg maleggn, cativ, velenaus
malinconia sf lorgna, arli, malincunì, mestezzia, tedia
malinteso sm malintais, melintais
malizia sf malezzia
malleolo sm cavcela sf
mallo sm malan
malmenare v buser, picer, bastuner, der caldi, deer dal zass
malora sf malaura, arveiina; andare in - ardusres ala strapi
malore sm scarabacen, malven, bottaso
malridotto agg ardott mel, malande
maltrattare v trater mel, maltrater, angrier
malumore sm scuntimazza sf lonna sled travers; essere di avair durme col cul dscuert, eser ingrugne, avair al zoff
malvestito agg fte mel, sbigule, insagme
malvivente sm delincuant, bands, canaja, brigant
malvolentieri avv a livadent, cantra vojja
mamma sf mama, mama; - mia! eh, ban ban!
mammella sf tatta; (di animale) fiver sm
mancanza sf mancanza, fat sin, sbali sm; (penuria) carestì
mancare v manchcr; (svenire) vgnir mel; (essere assente) an i esri brisa; cser in difct; (alle carte) faler; - alla parola data fer una pert da tiraso; - di mezzi an avair gnanc al tacafug; venire a - spadr; fer difet
mancia sf bonaman, manza
mancino agg sm manzen; Pro - pugnatta al'arboffa
mandate v mander; - a carte quarantotto mander a putena; al diavolo mander a le'si; - in rovina cazer a bucon; - una maledizione mander fin auguraz; - via der dl'aria, der i of de, mandcr a spas; non -a dire lc cose dir i qui int at groggn
mandarino sm mandaren
mandibola sf ganasa, maseta
mandorla sf mandla
maneggiare v adruver; manufler
manette sf pl manatt, brazalett sm pl
manganello .sm stangatt, manganel
mangiare v magnet, (gerg) tafier; difficile nel - schitignàus; dimmi quel the mangi a ti diro chi sei da quall ch'as magna s acgnoss la magagna; la pace di un asino dipende dal suo - la bacca manten al ganb; - di magro fer vizegglia; -smodatamente sludrer, magnet a crepapanza; che mangino delle brioches ch'i magnen di luven non avere do - avair al flare ed ragn int la spaltura
mangiata sf magne, bandiga, sludre, magnen sm
mangiatoia sf groppia; (per maiali) bucler sm
mangime sm furag', bisva sf; pastan, broda sf
mangione sm magnadaur, tafiadaur, luder
mangiucchiare v sbiasugher
mania sf manì, fisaziàn
maniaco agg sm fise, fanatic
manica sf màndga; in maniche di camicia in bosst ed mandg
manico sm mand(i)g; - di scopa mandg ed grane
manicomio sm manicomi, nommer nuvanta
maniera sf manira; avere cattive maniere eser in rustican; belle maniere fin bel òr; con - con dal gherb, con bona creanza
anifesto sm manifest
maniglia sf manatta, manegglia, inpugnadura
maniscalco sm ma(r)schelc
mano sf man; pase; a - a - poc ala volta; avere la a fare... avair dla derma a fer...; avere le mani bucate bser fin spanezz; avere le mani deboli avair al man ed merda; dare una - der fin cocc'; di seconda - a ti's; fare la morta cipuler ala motta; far toccare con - fer sbatr al nés; lavarsene le mani freghersen, ander a cûl; località fuori - sit za d man; - destra, - sinistra man dretta, man stanca; metter - alto borsa cipuler al catuen; mordersi le mani mu'sghers al dida; pagare soldi alto - pagher in stadira; stare con le mani in - fer l amstir ed Miclaz; stendere la avair al man ed Fasulén
manovale sm manvel
manovella sf manvela
manovra sf manovra; macagg sm
manrovescio sm smanarvers, smataflòn, sberla sf
mantella sf caparela, mantela, palandrena, frajol sm
mantenere v mantgnir; - la parola tgnir faid al pat
manubrio sm manobbri, inpugnadura sf
manzo sm (carne) manz; (animale) manzol
mappa sf mapa, carténna
marca sf merca marchio sat merehi; - infamante nomina ed d'sunaur
marcia sf mercia, andadura; mettersi in - mettres par stre
marciapiede sm merciapi; battere it - fer la vetta
marcio agg merz, guast, andé da met; avere torto - an avair gnanc un'onza ed rasan; c'e qualcosa di - nel regno di Danimarca ste pajais I o totta un'aldamera
mare sm mer; buttare a - dsfers, cazer vi; a una goccia nel - l é un zirot so una ganba ed laggn; es.sere in alto - aser indri comm i mlon ed st etr an; on - di case un sinifrli, un sclemm, un stracantan, un sparvers, un cagher ed qui
margherita sf margarotta, malgaretta
margine sm merzen, urel
marinaio sm mariner
marinare v metter satt'asa; - la scuola fer fughen
maritare v marider
marito sm mare; in etk da - (pop) bona da inmandgher
marmaglia sf marmaja; (gentaglia) zintaja, zimaza, branc ed trabisezn sm
marmellata sf marmeleta
marmista sm marmuren, marmossta
marmo sm merum
marmocchio sm muclan, fangiatt
marpione sm znacian, vulpan
marrone agg culaur martin • sm martin (anche bat)
martedì sm martede
martellare v smartler, tanpler, tanpicer
martello sm martel
martire sm mertir
martoriare v torturer, turminter, der dl'ingssa
marzo sm merz
mascella sf ganasa
maschera sf mscra
maschio agg sm masti sm
massa sf masa, mocc' sm; popol sm
massaggio sm masag'; fare tin - di bellezza (scherz) sfargher al cut at vac
massaia sf arzdaura
massiccio agg masezz, cunpat
massimo agg sm masum
masso sm masgnan, masaggna sf
masticare v biaser, magner; - amaro rusghers i guai v pron
mastice sm mastiz
masturbazione sf (maschile) pugnatta; (femminile) didalen sm
matassa sf gavatta, manela; it bandolo delta - al co dia gavatta
matematica sf matematica, (pop) nommer sat pl
materasso .sm tamaraz
materia sf rnateria
materno agg materen
matita sf (l)épis sm
matrigna sf madraggna
matrimonio sm matrimoni, noz sf pl, spusalezzi; fare on buon - ciaper ban; - civile noz in Cmonna
mattacchione sm matarlocc, matarlaz, sanpagnan
mattarello sm matarel
mattinata sf matenma; (teatrale) spetacuel ed de
mattino sm matonna sf, dal - presto alla sera tardi da bûr a bur; di primo - ala premma lûs; il - ha l'oro in bocca la matentna fa sgager
matto egg sm mat; andare - per andér int i balilla par; dare di - ciucher; dare scacco - mettriel fen al naigher; da legare mat spache; roba da matti rob da mat, ch'an i selta gnanc un cavil; una voglia matta una vojja d an tgnir gnanc la pessa; una frfa matte un grin peppacul
mattone sm preda sf marlin; ballo del - smurzam
mattonella sf parden sm, piastrela
maturare v madurer, vgnir a co
maturo egg madur, in pans; (adulto) in eté; troppo - pasé
mazza sf maze
mazzata sf smazulé, smartle; (fig) batòsta
mazzo sm maz;fare il - a cazerl in bisaca a; farsi il - sgangher, fers un cut acsé; -difiori maz, fasden ed fiur
meccanico egg mecanic, involonteri • sm mecanic
medaglia sf (a)mdaja; decorazian; ogni - ha il sue rovescio tòtti al panzatt i an la sò caddga
medaglione sm (a)mdajan
mediatore sm mediataur; (di matrimoni) sunset, zagn
medicazione sf mcdgadura
medicine sf medge0na, midgenna, rimedi .sm
medico sm dutaur, medic; - condotto dutaur ed cundòtta
medio egg ed mez, a meza vi, zentrel
mediocre egg acse la, da pòc, urdineri; avere un'intelligenza - avair al zarvcl curt
meditare v mediter, slanbichers al zarvel v prop
megalomane sm sbrasajan, spacan, grades
megera .sf gremma, strejja, vciarlaza
meglio avv méi; alla - baste ch'séppa; avere la - feren ssantòn; di bene in - ! tula met a mettle piz!; - di niente simper mei che un chelz in bacca, che un baggn int al cûl
mela of maila
melanzana sf melanzena, mlaranzena
melma sf melta, pacing sm
melodia sf melodi, meludi
melone sm mlòn
membro sm cunpunant, sòzi; - virile usél òca sf, zécchen
memoria sf memoria; avere una - da elefante arcurders are la premma scurazza; ha poca - l e pers
menagramo sm portajana
mendicante sm puvratt, mindecc
meno cong mane; Jarne a - feren da mane; le dieci - an quarto un quert al dis; parlare del pin a del - bacajer ed pepp; più o - piò o mane, za d ed le; venire - perdr al sentiment
mensile egg sm mensil; a rate men,sili a un tint al mais; paga - mse(ta) sf
mensola sf minsla, pian sm d apòg
menta sf manta
mente sf (a)mant; mettersi in - fichers int al zòcc mentire v dir dal busi, deli ufel, fer fenta
mento sm gagia sf doppio - gulatt; - prominente sbesia sf
mentre avv in st(al) minter, in cal minter, minter, int l istass tamp
menzionare v minzuner, numiner
meraviglia sf maravajja; va a - l e quail ch'ai vòl al urbdn par vaddri
meravigliarsi v pron maraviers; mi meraviglio molto a armagn ed stupen
mercante sm marcant; fare orecchie da - fer al canpaner
mercanteggiare v comerzier; (contrattare) tirer int al prezi
mercanzia sf mercanzi; (spreg) sbagiéza, zangatel sf pl
mercato sf marches far - del proprio onore dàr vi al cûl; il e fiacco as vand saul dla sbagiòzza
merce sf merce, mercanzi, ròba
mercoledi sm mercuel
mercurio sm mercuri
merda sf merda, caca
merenda sf mranda
meretrice sf putena, busanna, tròjja
meridionale sm meridionel, dal tac, dla basa
meringa sf spumen sm
meritare v meriter
merletto sm pezz
merle sm merel; (fig) quajan, cardinzn
merluzzo sm marlozz
meschinità sf meschinité, bduciari, pitucari
mescolare v (ar)mi'sder mese sm mars
messa sf massa; - del venerdì santo massa insgunbié; - solenne massa canté
messaggio sm mesag' inbase sf
mestiere sm (a)mstir, lavurir; a ognuno il suo - a ognon al so mastir e i cuntaden a meder; far bene it proprio - avair dla derma int al so lavurir; i ferri del - i usvei
mestola sf masscla
mestolo sm misclot
mestruazione sf marcais sm; ha le mestruazioni l'a i su qui
metà sf mete, mez sm; fare - per uno fer a mez; la mia dolce - cla dona, cl omen; ridurre il prezzo della - deri tin tai a mez
metallo sm metal
meticoloso agg meticolau's, prezis, scruplaus, p(i)gnol
metodo sm meted, criteri; lavorare senza - lavurer ed strabelz
metro sm meter; - cube meter cobb; usare il - sbagliato fer i cent ed Fasulen
metropoli sf ztadan sm
mettere v metter; attento a dove metti i piedi liva; mettercela tutta deri ed tott; - a fuoeo guarder in fen; - a soqquadro cazer pr aria, fer an quarantot; - allegria tgnir ed ban umaur; - becco mettr al bec, al ne's; - la chiave nella toppa insfilzer la cev int al bins; - su famiglia metter so ca; - un vestito ftirs, (a)manvers
mezzadro sm (a)mzeder
mezzanotte sf mezanot
mezzo agg, stn mez; andarci di - salteri danter; mezza calzetta bagajozz; - pubblico eranvai, curim; nel - del cammin di nostra vita a meza vi stra al ndser a la bush; senza per tempo in - sanza fntinigher; togliersi di ander a ajuter un'etra patogglia; un - litro di vine an mez
mezzogiorno sm mezdé; it - (scherz) la marucogna
miagolare v s(m)gnuler
miccia sf meccia
micio sm mnen, gat
microbo sm meccrob, bistiulenna sf
midollo sm (a)mralla ,sf; bagnarsi feno al - inspulters
miele sm mel
mietere v meder - il fieno sgher al faggn; - medaglie, premi fer man basa d amdai, ed premi
migliaio sm mier
miglio sm mei
migliorare v migliurer
migliore agg miaur; nel - modo possibile ala met ch'as pol
mignolo sm did manten
miliardo sm migtierd
milione sm miglian
militare agg, sm militer
mille agg num melt; avere idee per la testa avair al zarvel in sghirigaja; c'e una probabilitd su - l e pie fazil the al mi u'sel faga l'ongia
milza sf milza
mimica sf memmica
minacciare v minazier, (in)prumetter di brott qui
minestra sf mnestra, premm sm; o mangi questa -- o salti dalla finestra o acse, o acse; trovare la - pronta truver to papa fata
mingere v piser, spandr acua, canbier l'acua al canaren, fer la pessa
mimera sf minim
minimo agg sm mennum
ministro sm minesster
minore agg minaur, piò cen, inferiaur
minuto sm mined • agg mnud, mingarlen, scarnecc'; descrizione minuta decrizian prezisa mio agg, pron mi; datemi il - dem al mi

vair
miope agg sm cilob
miracolo sm miracuel
mirare v mirer
mischia sf messchia, baroffa
mischiare v (ar)mistier
miscuglio sm armisdanza sf messti, zibaldan, fricando
miserabile agg miserabil
miseria of plomma, rena, mi'seria; (scherz) boletite; andare in - ander a tarsdc; - nera una miseria ch'la fa i cinen; non conoscere - canper ala granda; pagare una -- pagher una canna; porca - boja dla miseria
misero agg schers, mnud
missile sm messil
misterioso agg misteriaus
mistero sm misteri;fare - an dìr gnanc beo
misura sf misura; avere due pest a due misure fer andé al bvud dspera; colmare la - paser par d la; vincere di venzer pr un plen
misurare v misssurer
misurino sm misuren, dusaddur
mite agg ban, tranquell; diventare - ardusres, dvinter mulsén
mobile agg sm mobil
moccioso sm muclan, cinàz
moda sfmoda
modello sm mudel
moderazione sf moderaziàn, moderatazza
moderno agg muderen
modesto agg mudest
modista sf mudessta, scufiarcttna
modo sm mod, manira sf, a mòdi comm s fbss; ad ogni in tott i mod, intinimod; in malo - sanza gherb; in un - o nell'altro in totti al manir; per- di dire par dir; persona a -parsznna cum va
mogio agg mocc', pindoll
moglie sf mujer, cla dona; (iron) spàusa, arzdaura
moina sf dsnomm sm, simitan sm, ziricuchen sm
molare sm dint master
molestare v scargner, der nojja
molla sf mola
mollare v laser ander, der la malla, sinter
molle agg mulsen, doic, sgueggn, savvel
molletta sf ciapatt sm
mollica sf mulanna
molo sm mol
moltiplicare v multiplichér
molto agg avv dimondi, magara, purase, paraec'; ce n'e ai n e un sinifili, un cagher, un stracantan
momento sm mumant; da tin - all'altro da le a le; dal - che post che, da cla vi che; net -- buono inn al bet dla festa; per il - pr adcs
monaco sm fre; l'abito non fa il - al bastan an fa al rumetta
monastero sm cunvant
monco agg munchen
mondo sm mind; andarsene all'altro - ander al gabariot, ander da Brésa, pigher i usvei, (gerg) sbaitir; per niente al gnanc s ven za Cresst; porco - ! boja d'un mònd ledér!; sono case dell'altro - qui d an i cradder
monello sm birichen, ragazlaz, desscol
moneta sf munaida; to paghero con la stessa - se lò l e naigher me a tinzaro
montagna sf muntàgna; a nato in - l e ned dovv as vadd i rundocc' dala pert naigra; venire dalla - vgnir d in so
montanaro agg sm ntmtaner
montare v ander so, ander in vatta; (comporre) meter ins amm; far - la giumenta fer cruver la cavàla; - in cattedra fer al sapientan; montarsi la testa insulfaners la testa
montatura sf esagerazian; a tutta una - l a un quel punpe
monte sm main; a - in so; andare a - (alle carte) andé a mocc'; il - di Venere la culenna dal gòsst
montone sm brecc
monumento sm monumant, munumant
mora sf maura; (donna) mora
morale agg ch'l insaggna l sf morel l sm morel, utnaur; essere giu di - avair al morel int i sgarlatòn
morbido agg mulsen
morbillo sm fersa sf
mordere v musgher
moribondo sm muriband, in fen d vetta, ch'al tira i ultum
morire v murir, carper, ander da Bresa, sbater ali eli, pigher i u'svei, pigher i tvaju, ander par d la, dsmetter ed fret al fie, sfuper, (gerg) sbaitir; - dal ridere carper dal redder; -schiacciato fer la mòrt scuezza; - senza rimpianti carpet dapp avair canpe
mormorare v bisbier, barbutler, butier
moro agg mbr, muratt
morso sm rnusgot
mortadella sf murtadela
mortaretto sm murtalatt
morte sf mort; annoiarsi a - magnets ali uracc' dai sbadac', avair i zanett int i sgarlatòn; avercela a - con gualcuno an psair gnanc sentrel tasser
mortificare v murfficher
morto agg mòrt, andé, stiupe, carpe, pose d la, spire, (gerg) sbaite l sm mòrt
mosca sf massca; pizan sm; essere fastidioso come una - eser una piega; restare con un pugno di mosche avanzer coli òs dla pulant; zato a -! mucio!
moscerino sm musen
mostrare v mustrer, fer da vadder
mostro sm masster
motivo sm mutiv; senza - sanza mutiv, sanza parche
motocicletta sf motoziclatta
motore sm mutaur
movimento sm muvimant, mòsa sf
mozzare v trunchcr; - it fiato ranper al fie
mozzarella sf mozarela
mozzicone sm cecca sf, avanz
mucca sf vaca, mbcca, (rust) bistia
mucchio sm mocc', moccia sf
muco sm mòcuel, catar
muffa sf moffa
muggire v mutler
mugnaio sm muner
mulino sm mulen
mulo sm moll; testardo come un - zaròcc
multa sf mfilta
mungere v mònzer (anche fig)
municipio sm cmòfina sf, munizeppi
muovere v mover
muratore sm muradaur
muro sm mur; con la faccia al - in castìg; mettersi con le spalle al - cruvr al mat
muschio sm mòssti, mòsschi
muscolo sm mòsscuel; (dal macellaio) paulpa sf
muscoloso agg pen d mòsscuel
museruola sf musaròla
musica sf musica; camhiar - muder gnòla
muso sm gròggn, zòff; a - duro a gròggn avert; tenere il ster inzufie, stet ingrugne
musone sm grugnan
mutande sf pl mudant
mutandine sf pl bragatt
muto agg sm mott; stare - come un pesce an dir ne ri ne ba

Torna all'inizio della pagina
Torna all'indice alfabetico